Recent, după ce a trecut de Senat în România, Parlamentul a adoptat un amendament de ultim moment la Codul Fiscal care a exceptat câștigurile din crypto în țară de la impozitul pe venit de 10%, până la 31 iulie 2025, printre altele.
Legea a fost trimisă lui Klaus Iohannis pentru promulgare, dar a fost contestată de președintele României la Curtea Constituțională, la începutul acestei luni.
Motivul acestei contestații este un amendament introdus în lege de către partidul UDMR care scutește Institutul Teologic Baptist din București de la plata unei evaluări fiscale emise de ANAF.
Decizia lui Iohannis menține întreaga lege în incertitudine până când Curtea își va pronunța hotărârea finală. Dacă Curtea decide să respingă contestația, președintele român este obligat să o promulge, iar dacă Curtea acceptă contestația, legea se va întoarce în procesul parlamentar.
Proiectul de lege (inclusiv OUG nr.107/2024 pentru noi reglementări) fusese deja aprobat de Senatul României înainte de a fi adoptat de Parlament.
Legea aprobă ordonanța privind amnistia fiscală
Această lege aprobă raportat ordonanța privind amnistia fiscală. Totuși, amnistia fiscală nu este afectată, având în vedere că procesul desfășurat în baza ordonanței guvernamentale aprobat de lege a fost deja finalizat.
Însă, amendamentele adăugate la lege în Parlament vor intra în vigoare doar odată ce legea este adoptată, notează publicația Profit.ro.
Iohannis a trimis o contestație constituțională la Curtea Constituțională pe 20 decembrie 2024, privind legea de aprobare a ordonanței de urgență menționate mai sus, pentru reglementarea anumitor măsuri fiscal-bugetare și completarea anumitor acte normative, conform Președinției României, citată de publicația menționată mai sus.
Motivele președinției pentru trimiterea legii spre examinare
Decizia președintelui de a trimite legea la Curtea Constituțională este legată de “anularea obligațiilor fiscale” pentru Institutul Teologic Baptist din București. Aceasta este o instituție de învățământ superior, persoană juridică privată de utilitate publică. Decizia lui Iohannis de a trimite legea la Curtea Constituțională este că orice lege trebuie să:
- Fie întocmită conform Constituției
- Reprezinte actul juridic al Parlamentului
- Exprime și reglementeze relații sociale generale
Cu toate acestea, potrivit Președinției, legea supusă controlului constituțional a stabilit cadrul legal necesar pentru a desfășura o operațiune juridică de natură “individuală”, care se aplică unui singur caz specific legat de Institutul Teologic Baptist din București, așa cum a fost menționat mai sus.
Contradicțiile constituționale ale legii, conform Președinției României
Președinția a oferit următoarele motive care reflectă contradicții ale legii cu Constituția României:
- Articolul 1(4) privind principiul separării puterilor
- Articolul 61(1) privind rolul Parlamentului
- Articolul 16(2) privind prevederea Constituției care spune că “nimeni nu este mai presus de lege”
- Articolul 147(4) subliniind obligația de a respecta deciziile Curții Constituționale
Potrivit proiectului de lege, ANAF ar fi obligată să anuleze plățile către bugetul asigurărilor sociale de stat cu efect retroactiv. Aceste plăți au fost subiectul unui audit fiscal realizat de Administrația Fiscală a Sectorului 1 la Institutul Teologic Baptist din București în 2017, conform notelor oficiale.
Președinția spune că nu este clar care sunt sumele la care se aplică prevederile de anulare, nici perioada specifică deja încheiată, deoarece nu au fost identificate reguli aplicabile pentru perioada dinainte/după 2011-2016.
Aceasta este motivele pentru care Președinția României consideră că această intervenție legislativă nu îndeplinește standardele de calitate cerute de legi, creând confuzie între obligațiile bugetare și metodele de stingere ale acestora.
Aceasta înseamnă că proiectul de lege nu are claritate și necesită mai multe îmbunătățiri în ceea ce privește anulările de plăți.
Institutul Teologic Baptist din București (ITBB) și problemele sale cu ANAF
Amendamentul menționat mai sus a fost propus de partidul UDMR și are ca scop soluționarea unei probleme între ANAF și Institut.
Administrația Fiscală a Sectorului 1 a efectuat un audit fiscal la Institut și, ca rezultat, a emis o decizie în 2017, obligându-i să plătească anumite obligații fiscale, inclusiv contribuțiile sociale datorate de angajați și angajatori la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Argumentul Institutului Baptist a fost susținut și de Secretariatul de Stat pentru Culte și a afirmat că au respectat cu fidelitate și în totalitate cerințele legale plătind toate contribuțiile calculate conform legii către Fondul de Pensii și Ajutoare al Cultului Creștin Baptist din România. Totuși, ANAF nu a acceptat acest argument.
Motivul rămâne neclar, dar ar putea fi din cauza lipsei de claritate sau a unei dovezi adecvate, având în vedere că ANAF a respins afirmația.
O situație „paradoxală”
Parlamentarii UDMR ar fi argumentat că situația creată este una paradoxală, Institutul Baptist fiind obligat să plătească aceleași obligații “de două ori”, conform lor.
Ei au menționat că sumele reprezentând “contribuțiile sociale obligatorii” pentru angajați au fost deja plătite, conform legii și perioadei legale prescrise.
Cu toate acestea, dacă Institutul nu plătește sumele enumerate în decizia nr. F-S1 19/27.02.2017 către ANAF, va acumula datorii sub formă de obligații fiscale suplimentare și va face obiectul unei colectări forțate.
Parlamentarii UDMR au notat că singura soluție pentru a rezolva situația este includerea explicită a unui text legal care să scutească Institutul de la dubla plată.
Ei nu au menționat dacă Institutul Teologic Baptist din București a căutat anterior recurs în Justiție cu privire la această chestiune, și dacă da, care a fost rezultatul.
Problema ar trebui să fie simplă – dacă Institutul are dovada plății, nu ar trebui să fie obligat să plătească suma de două ori către ANAF.
Aceasta este problema care ține în incertitudine scutirea de taxe pentru Bitcoin și crypto în România în momentul de față, până când este clarificată. Odată ce problema este rezolvată, există șanse mari ca legea să fie promulgată de Iohannis, scutind comercianții de crypto de taxe până la 31 iulie 2025.
Totuși, țara se confruntă cu probleme mai mari în acest moment, inclusiv cu anularea alegerilor din 2024.