Analiza tehnică se referă la analiza trendurilor statistice adunate de-a lungul timpului, pentru a înțelege modul în care oferta și cererea unui anumit activ influențează schimbările viitoare ale prețului. Citirea graficelor de pe piața crypto poate ajuta investitorii să ia decizii bine informate, în funcție de momentul în care se așteaptă ca mișcările bullish sau bearish să ajungă la un sfârșit.
O mișcare bullish se referă la o creștere a prețului, declanșată de cumpărătorii unui activ. O mișcare bearish se referă la o scădere a prețului, declanșată de vânzătorii unui activ. Analiza tehnică poate ajuta traderii să evalueze trendurile și modelele de preț pe grafice, pentru a găsi oportunități de trading. Cele mai bune grafice ajută la monitorizarea mișcărilor pieței.
Ce este analiza tehnică?
Analiza tehnică nu este o metodă infailibilă de previziune a pieței, rămânând însă mijlocul cel mai sensibil de a detecta momentul oportun al cumpărării sau vânzării. Aceasta indică zonele pe care le putem considera primejdioase și zonele de rezistență, permițând evitarea comiterii de greșeli atunci când vrem să mergem contra curentului. Analiza tehnică poate fi folosită pentru orice activ cu date istorice de trading, precum: acțiuni, futures, mărfuri, valute și crypto monede.
Analiza tehnică a fost introdusă pentru prima dată de Charles Dow, fondatorul și editorul Wall Street Journal și co-fondatorul Dow Jones & Company. Dow a fost parțial responsabil pentru crearea Dow Jones Transportation Index (DJT), primul indice bursier.
Ideile lui Dow au fost scrise într-o serie de editoriale publicate pe Wall Street Journal. Ulterior, au fost catalogate pentru a crea ceea ce este acum cunoscut sub numele de Dow Theory. Analiza tehnică a evoluat de-a lungul anilor de cercetare, pentru a include noi modele de trading și semnale pe care le cunoaștem acum.
Analiștii tehnici pot încorpora analiza fundamentală în strategia lor de trading, pentru a determina dacă un activ merită abordat. Ei își pot completa deciziile cu analiza semnalelor de trading pentru a ști când să cumpere și când să vândă, pentru a-și maximiza profitul.
Analiza fundamentală este studiul informațiilor financiare care afectează prețul unui activ, pentru a prezice creșterea potențială a acestuia. Pentru acțiunile unei companii, analiza fundamentală poate include: analiza veniturilor, performanța industriei și a valorii brandului. Analiza fundamentală utilizează o mulțime de indicatori ca obiecte de cercetare. Generalizând, îi putem clasifica în patru categorii: indicatori financiari, indicatori economici, factori politici și catastrofe naturale și ecologice.
Cele șase principii ale teoriei lui Dow
Charles Dow a contribuit la crearea primului indice bursier în 1884. Crearea acestui indice a fost urmată de crearea Dow Jones Industrial Average (DJIA), un indice care urmărește cele mai mari 30 de companii cotate la bursa din Statele Unite. Dow credea că bursa de valori este o modalitate fiabilă de a măsura condițiile de afaceri în cadrul economiei și că analizând-o era posibil să se identifice trendurile majore ale pieței.
Teoria lui Dow a suferit unele schimbări datorită contribuțiilor mai multor analiști, precum: William Hamilton, Robert Thea și Richard Russell. De-a lungul timpului, unele aspecte ale teoriei lui Dow și-au pierdut accentul. Deși traderii încă urmăresc indicele DJT, acesta nu este văzut ca un indice de piață primar, în timp ce DJIA este.
Teoria are șase componente principale cunoscute ca cele șase principii ale teoriei lui Dow, pe care le vom parcurge mai jos.
1️⃣ Prețul sintetizează toată informația
Primul principiu al teoriei lui Dow este unul dintre principiile de bază ale analizei tehnice și anume că piața reflectă toate informațiile disponibile în prețurile activelor. De exemplu, dacă se așteaptă ca o companie să raporteze câștiguri pozitive, prețul activului crește.
Principiul este apropiat cu ceea ce este cunoscut în prezent sub numele de Ipoteza Pieței Eficiente, care afirmă că prețurile activelor reflectă toate informațiile disponibile și tranzacționează la valoarea lor justă pe bursele de valori.
2️⃣ Piața are trei trenduri
Teoria lui Dow sugerează, de asemenea, că piețele experimentează trei tipuri de trenduri.
Trendul primar reprezintă mișcările majore ale pieței și tind să dureze luni sau ani. Acestea pot fi atât o piață bullish, ceea ce înseamnă că prețurile activelor cresc în timp, cât și o piață bearish, adică o scădere a prețurilor.
În cadrul trendurilor primare există unele secundare, care pot funcționa împotriva celei primare. Trendul secundar reprezintă scăderi în timpul unei piețe bullish, unde prețurile activelor se retrag temporar sau creșteri în timpul unei piețe bearish, unde prețurile cresc temporar înainte de a-și continua trendul descendent.
Trendul terțiar fluctuează de la o oră la alta sau de la o zi la alta. Acestea reproduc schimbările zilnice de preț, însă rareori sunt luate în considerare de către analiști
3️⃣ Trendurile primare au trei faze distincte
Traderii pot găsi oportunități examinând diferite trenduri. De exemplu, în timpul unui trend primar bullish, ei pot profita de un trend secundar bearish pentru a cumpăra un activ la un preț mai mic, înainte ca acesta să continue să crească. Totuși, recunoașterea acestor trenduri este dificilă.
Prima fază este numită:
- Faza de acumulare pentru piața bullish. Aceasta are loc atunci când sentimentul pieței este predominant pozitiv
- Faza de distribuție pentru piața bearish. Aceasta are loc atunci când sentimentul pieței este predominant negativ
În această fază traderii înțeleg că începe un nou trend, astfel, fie acumulează înainte de o mișcare ascendentă, fie distribuie înaintea unei mișcări descendente.
A doua fază se numește faza de participare publică. În această etapă, piața mai largă realizează că a început un nou trend primar, astfel, fie începe să cumpere mai multe active pentru a profita de mișcările de preț în creștere, fie să vândă pentru a reduce pierderile în mișcările de preț descendente. În a doua fază, prețurile cresc sau scad rapid.
Faza finală este numită faza de exces în timpul piețelor bullish și faza de panică în timpul piețelor bearish. În timpul acestor faze de exces sau de panică, publicul larg continuă să speculeze în timp ce trendul este pe cale să se încheie. Participanții de pe piață care înțeleg această fază încep să vândă în așteptarea scăderii prețurilor sau să cumpere în așteptarea creșterii prețurilor.
Deși nu există nicio garanție cu privire la consistența acestor trenduri, diverși investitori le iau în considerare înainte de a lua decizii.
4️⃣ Indicii trebuie să confirme trendul
Al patrulea principiu al teoriei lui Dow sugerează că un trend de piață este confirmat doar atunci când ambii indici arată că începe un nou trend. Conform teoriei, dacă un indice confirmă un nou trend primar ascendent, în timp ce altul rămâne într-un trend primar descendent, traderii nu ar trebui să presupună că începe un nou trend primar ascendent.
Aici merită subliniat faptul că principalii indici ai Dow la acea vreme erau Dow Jones Industrial Average și Dow Jones Transportation Average, care în mod natural tindeau să coreleze, deoarece activitatea industrială era strâns legată de piața de transport de atunci.
5️⃣ Volumul tranzacțiilor trebuie să confirme trendul
Al cincilea principiu al teoriei lui Dow spune că volumul de tranzacționare ar trebui să crească dacă prețul unui activ se mișcă în direcția trendului primar și să scadă dacă se mișcă împotriva lui. Volumul de tranzacționare măsoară cât de mult a fost tranzacționat un activ într-o anumită perioadă de timp și este văzut ca un identificator secundar în care volumul scăzut semnalează că un trend este slab, în timp ce volumul mare de tranzacționare semnalează că un trend este puternic.
6️⃣ Trendul este valabil până când se dovedește contrariul
În cele din urmă, al șaselea principiu al teoriei lui Dow sugerează că inversările de trend ar trebui tratate cu suspiciune și prudență, deoarece inversările trendurilor primare pot fi pur și simplu confundate cu cele secundare.
Trading cu ajutorul lumânărilor japoneze
În anul 1600, japonezii au inventat o metodă de analiză tehnică pentru a analiza contractele de orez. Această tehnică a fost numită analiza candlestick. Reprezentarea grafică cu ajutorul lumânărilor japoneze permite evidențierea evoluției de ansamblu a unei perioade de timp, prin compararea cursului de închidere cu cel de deschidere.
Diagramele de pe piața crypto pot fi setate la intervale de timp diferite, lumânările japoneze reprezentând acel interval de timp. De exemplu, dacă un grafic de trading este setat la un interval de timp de patru ore, fiecare lumânare va reprezenta patru ore de activitate. Perioada de trading aleasă depinde de stilul și strategia traderilor.
O lumânare japoneză este alcătuită din:
- Un dreptunghi vertical, ale cărui limite sunt date de cursurile de închidere și de deschidere ale perioadei respective
- Bare verticale pe linia mediană a dreptunghiului, denumite umbre, ce reprezintă cursurile extreme ale perioadei respective
- Culoarea corpului, de obicei verde sau roșu, care reprezintă evoluția bursieră a perioadei de timp analizată
Acest tip de grafic permite o mai bună analiză a evoluției pieței pe parcursul unei perioade de timp. În funcție de valorile pe care le iau cele patru tipuri de cursuri dintr-o zi, se pot determina mai multe configurații de bază care se pot clasifica în trei mari categorii: configurații de creștere, de scădere sau neutre.
Niveluri de suport și rezistență
Citirea graficelor lumânărilor japoneze în timp real este mai ușoară folosind niveluri de suport și rezistență, care pot fi identificate prin utilizarea liniilor de trend. Când linia trendului este ascendentă (unește minimele), avem o linie de suport și invers – când aceasta este în evoluție descendentă (unește maximele), spunem că această linie este de rezistență.
Pentru a trasa linia de trend (de suport sau rezistență) este obligatorie trecerea ei prin cel puțin două puncte de minim sau maxim. Când linia trece prin trei sau mai multe puncte, ea se numește linie de trend confirmată.
Adesea, prețul unei crypto-monede se poate mișca lateral într-un interval stabil. De exemplu, între Septembrie și Noiembrie 2018, Bitcoin s-a tranzacționat între $6,000 și $6,500 înainte de a scădea la $3,200 în Decembrie 2018.
- Citiți și: Trading: Suport și Rezistență
Media mobilă
Media mobilă este folosită pentru analiza continuității datelor și obținerea informațiilor generale despre mișcarea prețului în timp.
Mediile mobile sunt utilizate pentru perioade de 10, 20, 50, 100 sau chiar 200 de zile. Acestea fac trendurile pieței mai vizibile. O medie mobilă utilizată pentru o perioadă de 200 de zile este considerată un nivel de suport în timpul unui trend ascendent și un nivel de rezistență în timpul unui trend descendent.
Există 3 tipuri de medii mobile: media mobilă simplă, media mobilă liniară și media mobilă exponențială.
Media Mobilă Simplă (SMA): se calculează ca valoare medie aritmetică a prețului, pentru o anumită perioadă de timp. SMA este mai eficient pe graficele de lungă durată: zilnic, săptămânal sau lunar.
Media Mobilă Liniară (WMA): dacă pentru SMA prețurile tuturor perioadelor sunt egale, adică avem o medie aritmetică, atunci la WMA diferite perioade se deosebesc printr-un grad diferit al ponderii în calculul valorii medii. Pentru WMA cea mai mare influență o are prețul ultimei perioade, iar ponderea datelor mai vechi se micșorează proporțional.
Media Mobilă Exponențială (EMA): Diferența dintre WMA și EMA constă în faptul că influența primelor perioade este mult mai mare decât a celorlalte. Adică, privind înapoi în timp, ponderea prețului în rezultatul final se reduce în raport procentual mai repede decât la WMA, deci se micșorează exponențial.
- Citiți și: Trading: Liniile de trend și canale de preț
Moving Average Convergence Divergence
Indicatorul Moving Average Convergence Divergence (MACD) reprezintă convergența și divergența mediilor mobile. El se formează ca diferența între două medii mobile, care este exprimată prin histograme. Ca semnal de intrare în piață se utilizează media mobilă a indicatorului. Acesta este unul din cei mai cunoscuți indicatori clasici, utilizat de majoritatea traderilor și analiștilor pe piețele financiare pentru a analiza puterea de evoluție a trendului.
De obicei, pentru crearea indicatorului se folosesc mediile mobile exponențiale (EMA) cu perioade de 26 și 12, iar ca linie semnal – media mobilă cu perioada 9.
Relative Strength Index
Indicatorul RSI este un indicator de impuls utilizat pentru a măsura dacă un activ este supracumpărat sau supravândut. Indicatorul folosește un interval de timp de 14 zile cu trei linii principale: 30, 50 și 70. În dependență de aceste linii, se formează două zone de supracumpărare (peste 70) și supravânzare (mai jos de 30).
RSI indică următoarele semnale:
- Semnal de cumpărare apare când indicatorul intersectează linia 30 de jos în sus, adică iese din zona supra-vânzării
- Semnal de vânzare este atunci când indicatorul intersectează linia 70 de sus în jos (adică iese din zona supra-cumpărării). Aceste semnale sunt mult mai importante decât străpungerea liniei de mijloc
- Străpungerea liniei de mijloc: semnal pentru cumpărare se formează când indicatorul intersectează linia 50 de jos în sus. Și invers – semnal de vânzare este când indicatorul intersectează linia de sus în jos
Benzile Bollinger
Benzile Bollinger (Bollinger Bands) este indicatorul creat de John Bollinger și este unul dintre cei mai populari indicatori pentru trading ce analizează canalele de preț.
Indicatorul este alcătuit din trei curbe care formează un canal în jurul evoluției prețului. Acestea sunt:
- Media mobilă simplă de 20 de zile, care se numește Middle Bollinger Band
- Upper Bollinger și Lower Bollinger Band, ce reprezintă o abatere standard a mediei de 20 de zile
În funcție de mișcarea pieței, aceste curbe se îngustează sau se lărgesc. Când curbele sunt aproape una de alta, aceasta înseamnă că piața acumulează putere.