Există un proiect de lege care este deosebit de important pentru spaţiul crypto. Pe 8 martie 2021, politicianul Warren Davidson a introdus Legea taxonomiei simbolurilor token.
Pentru a putea fi considerate token-uri, activele digitale vor trebui să îndeplinească următoarele condiţii:
- În primul rând, crypto-moneda trebuie creată fie ca răspuns la verificarea tranzacțiilor propuse, fie în conformitate cu regulile de creare care nu pot fi modificate de nicio persoană aflată în control; sau ca o alocare inițială a unităților digitale, care altfel vor fi create în conformitate cu oricare dintre primele două opțiuni
- În al doilea rând, activele trebuie să aibă un istoric al tranzacțiilor, înregistrat într-un registru digital sau într-o structură de date, unde se ajunge la un consens printr-un proces verificabil matematic
- După ce se ajunge la consens, înregistrarea tranzacţiei trebuie să nu poată fi modificată de către persoanele aflate în control
- În plus, trebuie să fie transferabilă în tranzacțiile peer-to-peer şi nu poate fi o reprezentare a unui interes financiar convențional într-o companie sau parteneriat
Scopul legii ar fi, conform lui Davidson, să îmbunătăţească coerenţa legislativă. Într-un interviu, el a sugerat că dacă proiectul de lege ar fi fost adoptat în anii precedenţi, ar fi putut împiedica acțiunile legale, cum ar fi procesul Comisiei pentru Mărfuri și Comodități (SEC) împotriva Ripple Labs.
Cum se va descurca Bitcoin?
Bitcoin este emis exclusiv prin procesul de minare. Este creat ca răspuns la verificarea tranzacțiilor propuse, îndeplinind prima condiţie pentru a fi token digital. De asemenea, istoricul tranzacțiilor Bitcoin este păstrat pe blockchain, respectând a doua condiţie.
Întreg procesul este făcut să reziste schimbărilor într-o comunitate mare şi descentralizată. Deşi reteaua a fost configurată pentru a fi peer-to-peer, acum există numeroase exchange-uri care facilitează transferurile. În cele din urmă, Bitcoin nu este asociat cu nicio companie sau parteneriat şi nici nu reprezintă vreun drept de proprietate sau de a participa la venituri din dobânzi.
Luând in considerare aceste aspecte, Bitcoin este clar un token digital. Ca atare, conform noii legi propuse, Bitcoin va fi exclus din definiția valorilor mobiliare. Reglementările statului în domeniul valorilor mobiliare, cu privire la înregistrare sau impunerea de limitări privind utilizarea activului – nu ar putea fi aplicate crypto-monedei. Totuşi, statele vor putea reglementa acțiunile bazate pe fraudă sau înșelăciune.
Fiind deja exclus de SEC de la rigorile legilor federale privind valorile mobiliare, aceasta nu ar fi o modificare. Cu toate acestea, s-ar crea un sistem de stat uniform, în baza căruia BTC ar fi exclus din reglementare ca valoare mobiliară, cu excepția plângerilor pentru fraudă.
Este Ripple un token digital?
Nu ar fi corect să presupunem că toate activele crypto vor fi, conform legii, token-uri. Să luăm ca exemplu XRP-ul lui Ripple (și procesul SEC împotriva companiei și a directorilor executivi). Pentru cei care nu sunt familiarizați cu Ripple și XRP, registrul XRP a fost finalizat de Ripple în decembrie 2012, iar codul a stabilit o rezervă fixă de 100 de miliarde XRP. La lansare, 80 de miliarde de token-uri au fost transferate către Ripple, iar restul de 20 de miliarde de XRP au mers către un grup de fondatori.
SEC susţine că din 2013 până în 2014, Ripple a depus eforturi pentru a crea o piață pentru XRP distribuind aproximativ 12,5 miliarde de XRP prin intermediul programelor de recompensă care au plătit compensații programatorilor pentru raportarea problemelor de cod. Din 2014, până în al treilea sfert al anului 2020, compania a vândut aproximativ 8,8 miliarde XRP pe piață, strângând aproximativ 1,38 miliarde de dolari pentru a-şi finanţa operațiunile. Tot în acest timp, s-ar fi petrecut şi revânzari, inclusiv revânzările de XRP distribuite anterior către fondatorii companiei. Ar fi deci XRP un token?
Cea mai mare problemă pentru XRP este chiar prima condiţie. Deşi legea conţine trei opțiuni pentru prima parte a testului, nu este clar dacă XRP îndeplinește vreuna din ele. Întrucât toate crypto-monedele XRP au fost emise la lansare, nu există niciun argument că ar fi fost creat ca răspuns la verificarea sau colectarea tranzacțiilor propuse.
Pentru că toate monedele au fost emise la lansare, este clar că Ripple sau cei care dețin controlul companiei ar fi putut modifica condiţiile în care urma să fie emis XRP. Rămâne deci raţionamentul că a existat o alocare inițială a unităților digitale, care altfel ar fi fost create în conformitate cu una dintre primele două alternative. Este îndoielnic că acest lucru s-a întâmplat. XRP nu a fost niciodată configurat pentru a fi minat, iar Ripple avea cu siguranță capacitatea de a menţine controlul asupra lui, deoarece deținea majoritatea monedelor. Se pare că XRP nu ar fi un token, deși rămâne discutabil.
Actul prevede o scutire limitată pentru orice unitate digitală, care este un termen mult mai larg, acoperind orice reprezentare a drepturilor economice, de proprietate sau de acces, stocată într-un format care poate fi citit automat. Scutirea acoperă orice persoană care a acționat crezând că unitatea digitală este token, dar se aplică numai dacă toate eforturile sunt folosite pentru a opri vânzările și a întoarce orice încasare a cumpărătorilor, în termen de 90 de zile de la notificarea SEC. Ripple a refuzat să urmeze această procedură.
Ar fi fost monedele stabile Facebook – token-uri digitale?
Pe 18 iunie 2019, Facebook a anunțat că intenționează să lanseze o crypto-monedă numită Libra – în 2020. Propunerea a fost redenumită și actualizată, dar termenii originali sunt cei luați în considerare.
Libra a fost concepută de Facebook pentru a fi o monedă stabilă, cu valoarea legată de depozite bancare și titluri de stat pe termen scurt, pentru un grup de crypto-monede stabile. Urma să fie guvernată de Asociația Libra, o organizație elvețiană.
Asociația Libra a fost concepută ca un grup de organizații din întreaga lume, incluzând nu numai Facebook, ci și investitori importanți, cum ar fi Mastercard, Visa, eBay și PayPal. Planul inițial era de a avea aproximativ 100 de membrii pentru asociație până la data lansării, fiecare urmând să contribuie cu 10 milioane USD. În schimb, membrii asociației ar fi avut dreptul să supravegheze dezvoltarea Libra, rezervele sale din lumea reală și chiar regulile de guvernare ale blockchain-ului. Grupul de 100 de membri ar putea, de asemenea, să acționeze ca puncte de validare.
Libra nu poate fi minata, ci se poate emite după cum a stabilit Asociația. Proiectul iniţial a descris un sistem care ar fi permis asociației să schimbe modul de funcționare al sistemului și să stabilească reguli pentru emiterea activelor. În timp ce asociația ar avea un număr relativ mare de membri diferiți, cu propriile obiective și interese, aceștia ar acționa prin intermediul asociației, care este o singură entitate juridică. Deci crypto-moneda Libra nu s-ar fi încadrat în definiția unui token.
Ar însemna asta că Libra ar fi fost o valoare mobiliară? Așa cum am stabilit pentru XRP, răspunsul este: nu neapărat. S-ar putea califica drept contract de investiții? Luând in calcul modul în care Asociația a decis să emită moneda și dacă a existat vreo posibilitate de apreciere, Libra ar fi putut sau nu să fi fost un contract de investiții. Determinarea s-ar fi bazat pe testul Howey, pe care legea ar fi trebuit să îl clarifice.
Concluzie
Definirea valorilor mobiliare, pentru a exclude token-urile digitale, înseamnă că SEC nu își va păstra autoritatea de reglementare a fraudei în legătură cu tranzacțiile pe care le implică. In acest fel, cea mai mare parte a aplicării de legi va fi facută de agenții precum Comisia de Tranzacționare a Contractelor Futures pe Mărfuri (CFTC).
În timp ce CFTC a solicitat aplicarea legilor împotriva celor care au o conduită frauduloasă sau înșelătoare pe piețe, unde este vorba de tranzacții crypto, nu are aceleaşi resurse disponibile ca SEC.
CFTC a anunțat prima sa acțiune legală, care implică o schemă pump and dump, în timp ce SEC are acțiuni anterioare în cazuri de manipulare a pieței.
Diferenţa se explică prin mărimea relativă a celor două agenții. SEC a solicitat un sprijin bugetar de 1,895 miliarde de dolari. Pe de altă parte, solicitarea CFTC pentru 2021 a fost relativ modestă – 304 milioane de dolari. Prin urmare, mutarea acțiunilor împotriva fraudei către CFTC nu este neapărat prudentă sau înțeleaptă.
Oferă legea token-ului o claritate sporită? Absolut. Prevenirea unor legi de stat incoerente ar putea fi deosebit de utilă în acest sens.
Oferă certitudine în toate cazurile? Nu, dar nu este neapărat un lucru rău.
Este actul legislativ este o idee bună? Din păcate, probabil că nu. Furnizarea unei scutiri de la înregistrare pentru token-uri ar putea fi acceptabilă. Eliminarea acestora din definiția valorilor mobiliare în climatul actual, unde frauda continuă să fie o preocupare majoră, probabil că nu este.