Meta și subsidiara sa din Irlanda au fost date în judecată de către Comisia Concurenței și Consumatorilor din Australia (CCCA) pe motiv că gigantul IT și sucursala au desfășurat „activități false și înșelătoare” promovând escrocherii legate de criptomonede ce se foloseau de vedete locale.
„CCCA a inițiat proceduri la Curtea Federală împotriva proprietarului Facebook, Meta Platforms Inc. și Meta Platforms Ireland Limited (împreună: Meta), susținând că s-au implicat într-un comportament fals și înșelător, publicând reclame înșelătorie cu personalități publice australiene proeminente. CCCA susține că această conduită a încălcat Legea australiană a consumatorilor (ACL) sau Legea australiană a Comisiei pentru valori mobiliare și investiții (ASIC Act). De asemenea, se pretinde că Meta a ajutat și a încurajat sau a fost preocupată cu bună știință de comportamente și declarații false sau înșelătoare ale agenților de publicitate”, se arată în comunicatul arbitrului concurenței din Australia.
CCCA a evidențiat reclame înșelătoare neaprobate sau aprobate, cu personalități importante australiene, cum ar fi antreprenorul Dick Smith, prezentatorul TV David Koch și fostul premier al NSW Mike Baird, în special.
Unii utilizatori au pierdut sute de mii de dolari din cauza înșelătoriilor sofisticate și de lungă durată, conform Investing.com.
Problemele Meta au început în februarie
În Australia, lumina reflectoarelor a căzut pe Meta încă de la începutul lunii februarie, atunci când CCCA a anunțat că investighează firma în legătură cu reclamele cripto frauduloase. Minerul miliardar australian Andrew Forrest a intrat, de asemenea, în clinci juridic cu Meta pentru găzduirea de reclame care ar fi folosit numele său pentru a frauda victimele.
Într-un anunț postat mai devreme ieri, CCCA a afirmat că Meta „a ajutat și a încurajat sau a fost cu bună știință preocupată de comportamente și declarații false sau înșelătoare ale agenților de publicitate”.
Autoritatea de reglementare a declarat că reclamele conțineau link-uri dubioase care direcționau utilizatorii de pe Facebook către un articol media fals care conținea citate atribuite unei persoane publice care se presupunea că susține o „criptomonedă sau o schemă de a face bani”.
„Utilizatorii au fost apoi invitați să se înscrie și au fost contactați ulterior de escrocii care au folosit tactici de înaltă presiune, cum ar fi apeluri telefonice repetate, pentru a convinge utilizatorii să depună fonduri în schemele false”, se arată în anunț.
Președintele ACCC, Rod Sims afirmat că „Meta este responsabilă pentru aceste reclame pe care le publică pe platforma sa”, iar acea companie ar avea de câștigat financiar dacă nu le-a eliminat:
„Este o parte cheie a afacerii Meta care permite agenților de publicitate să vizeze utilizatorii care sunt cel mai probabil să facă clic pe linkul dintr-un anunț pentru a vizita pagina de destinație a anunțului, folosind algoritmi Facebook. Acele vizite pe paginile de destinație din reclame generează venituri substanțiale pentru Facebook.”
„Într-un caz șocant, suntem conștienți de un consumator care a pierdut mai mult de 650.000 de dolari din cauza uneia dintre aceste escrocherii fiind promovată în mod fals ca o oportunitate de investiție pe Facebook. Este o rușine”, a adăugat el.
CCCA susține că acest comportament al firmei a încălcat Legea australiană a consumatorilor (ACL) sau Legea australiană a Comisiei pentru valori mobiliare și investiții (ASIC Act) și solicită „declarații, ordonanțe, penalități, costuri și alte ordine”.
Pentru cei care și-au luat țeapă
Persoanele care cred că au fost înșelate ar trebui să contacteze banca sau instituția financiară cât mai curând posibil. De asemenea, pot contacta IDCARE la 1800 595 160 sau prin www.idcare.org dacă bănuiesc că sunt victime ale furtului de identitate. IDCARE este un serviciu gratuit, finanțat de guvern, care va sprijini persoanele pe parcursul procesului.
CCCA încurajează oamenii să raporteze escrocherii pe site-ul web Scamwatch, să urmărească @scamwatch_gov (link is external) pe Twitter și să se aboneze la alertele radar Scamwatch.