Un deficit bugetar apare atunci când cheltuielile guvernului unei țări depășesc veniturile sale într-un anumit an și are un impact complex asupra creșterii economice și cheltuielilor. Totuși, un deficit bugetar are diverse soluții care pot fi implementate de guvern.
Acest ghid oferă informații esențiale despre definiția deficitului bugetar, cauzele, efectele și soluțiile sale, inclusiv o prezentare extinsă a istoricului deficitului bugetar al României comparativ cu alte țări din UE, precum Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Spania, Italia, Bulgaria, precum și SUA.
Ce înseamnă deficit bugetar?
Un deficit bugetar apare atunci când cheltuielile guvernului unei țări depășesc veniturile sale pe parcursul unui an.
Deficitul se aplică cheltuielilor și veniturilor guvernului unei națiuni, separat de cele ale companiilor și indivizilor, și are multiple cauze și efecte, dar și strategii de combatere.
Deficitul bugetar al unei țări este un indicator al sănătății economice a națiunii și influențează datoria publică.
Deficit bugetar vs datorie națională/datorie publică
În timp ce deficitul bugetar se referă la cheltuielile guvernamentale care depășesc veniturile, datoria națională și datoria publică sunt doi termeni adesea utilizați interschimbabil pentru a desemna totalul banilor datorați de un guvern, inclusiv deficitele acumulate finanțate prin împrumuturi de la creditori interni și externi. Creditorii includ:
- Persoane fizice
- Bănci
- Guverne străine
- Alte instituții
Deși cei doi termeni sunt frecvent utilizați în contexte similare, făcând referire la obligațiile financiare totale ale unui guvern față de investitori/instituții, aceștia pot fi explicați mai clar astfel:
- Datoria publică poate include uneori datorii ale altor entități din sectorul public.
- Datoria națională este concentrată în mod specific la nivel federal.
Datoria națională/publică se traduce, în esență, în suma totală pe care un guvern a împrumutat-o în timp pentru a acoperi deficitele. Datoria poate fi:
- Internă – datorată creditorilor interni
- Externă – datorată entităților străine
De exemplu, un guvern poate împrumuta fonduri de la creditori interni sau externi pentru a finanța servicii publice, infrastructură, investiții, pentru a gestiona o recesiune economică printr-un stimul fiscal sau pentru a evita creșterea taxelor în țară. Trezoreria SUA utilizează termeni precum „datorie națională”, „datorie federală” și „datorie publică” ca sinonime, reprezentând toți banii pe care guvernul SUA îi datorează, inclusiv Rezervei Federale, investitorilor interni sau entităților străine precum China sau Japonia.
De ce există un deficit bugetar?
Principalele cauze ale deficitului bugetar al unei națiuni includ următoarele:
- Cheltuieli mai mari – Guvernele pot crește cheltuielile pentru programe precum securitatea socială, Medicare, cheltuieli militare și electorale sau pentru industrii țintite
- Venituri fiscale scăzute – Guvernul poate implementa reduceri de taxe care diminuează veniturile, dar oferă companiilor fonduri pentru a stimula ocuparea forței de muncă
- Șocuri, evenimente neprevăzute – Șocurile economice sau globale pot conduce la cheltuieli guvernamentale neașteptate (de exemplu, criza Covid, care a dus la creșterea cheltuielilor de sănătate pentru guvernele din întreaga lume, sau evenimentele din 11 septembrie în SUA, care au determinat majorarea cheltuielilor de apărare pentru combaterea terorismului)
- PIB scăzut – Un produs intern brut mai mic duce la venituri fiscale mai reduse
- Devalorizarea monedei – Deficitele mari pot genera temeri privind devalorizarea monedei
- Co-finanțarea – De exemplu, în cazul co-finanțării UE, fondurile europene necesită cheltuieli naționale înainte sau în paralel cu cheltuielile UE, ceea ce înseamnă că această co-finanțare nu presupune bani gratuiți; granturile UE pot reduce costurile nete ale proiectelor, dar nu elimină partea de co-finanțare națională, în timp ce împrumuturile UE cresc datoria publică
Efecte mai ample ale unui deficit bugetar
Un deficit bugetar este un concept guvernamental, însă afectează indirect întreaga economie a unei națiuni, inclusiv indivizii și companiile.
Efectele unui deficit bugetar asupra indivizilor includ:
- Taxe – Majorări de taxe pe venit, TVA, câștiguri de capital sau impozite pe profit; eliminarea deducerilor sau facilităților fiscale poate afecta fluxurile de numerar personale
- Inflație – Guvernele pot împrumuta sau tipări bani, ceea ce duce la o inflație mai ridicată, reducând puterea de cumpărare și valoarea economiilor în monedă fiduciară dacă salariile nu cresc
- Rate ale dobânzilor – Guvernele se împrumută, iar băncile centrale pot crește ratele dobânzilor, ceea ce duce la ipoteci mai scumpe, credite mai costisitoare și cheltuieli mai mari aferente împrumuturilor
- Servicii publice – Presiunea bugetară poate duce la reducerea finanțării pentru sănătate, tăieri în educație sau beneficii sociale mai mici pentru indivizi
Efectele unui deficit bugetar asupra companiilor includ:
- Costuri operaționale mai mari – Companiile se confruntă cu taxe mai ridicate, dobânzi mai mari la împrumuturi și creșterea costurilor de conformitate sau reglementare
- Cerere mai scăzută din partea consumatorilor – Pe măsură ce oamenii plătesc mai multe taxe sau se confruntă cu inflație ridicată, aceștia tind să cheltuiască mai puțin, iar companiile se confruntă cu vânzări mai mici
- Efecte valutare – Un deficit bugetar poate duce la slăbirea monedei naționale, ceea ce este benefic pentru exportatori, dar dăunător pentru companiile care depind de importuri
În concluzie, atunci când guvernul unei națiuni se confruntă cu un deficit bugetar, atât companiile, cât și indivizii sunt afectați de efectele acestuia.
Cele mai bune strategii pentru reducerea deficitelor bugetare
Un guvern național poate aborda deficitul bugetar prin:
- Utilizarea politicilor fiscale care promovează creșterea, reducerea cheltuielilor și majorarea taxelor
- Împrumutarea de fonduri prin vânzarea de obligațiuni de stat, titluri de stat și alte instrumente financiare pentru a finanța programele guvernamentale în condiții de deficit
Strategii de protecție pentru indivizi și companii
Indivizii și companiile pot, de asemenea, să contracareze efectele unui deficit bugetar prin ajustarea bilanțului, expunerii la risc și alegerilor de investiții.
Sfaturi pentru contracararea efectelor deficitului bugetar pentru indivizi
| Strategie | Cum pot indivizii să contracareze efectele deficitului bugetar |
|---|---|
| Protecție împotriva inflației | Investiții în obligațiuni indexate la inflație, deținerea de active reale precum imobiliarele și materiile prime, diversificarea portofoliilor cu expunere la Bitcoin și evitarea deținerii excesive de numerar neutilizat din cauza riscurilor de devalorizare monetară |
| Gestionarea datoriilor | Evitarea împrumuturilor inutile, blocarea împrumuturilor cu dobândă fixă atunci când ratele dobânzilor sunt mai scăzute, rambursarea datoriilor cu dobândă variabilă și evitarea supraîndatorării |
| Diversificarea veniturilor | Menținerea mai multor surse de venit prin freelancing, dividende, staking și venituri din chirii; dezvoltarea de competențe transferabile; inițierea de afaceri secundare sau muncă la distanță pentru a îmbunătăți stabilitatea fluxului de numerar |
| Eficiență fiscală | Utilizarea deducerilor și creditelor fiscale legale, efectuarea de contribuții la pensii și alocarea economiilor în conturi cu avantaje fiscale |
| Ajustarea consumului | Prioritizarea cheltuielilor esențiale, constituirea unui fond de urgență și reducerea expunerii la bunuri sensibile la preț, precum combustibilul și energia |
Sfaturi pentru contracararea deficitului bugetar pentru companii
| Strategie | Cum pot companiile să contracareze efectele deficitului bugetar |
|---|---|
| Putere de stabilire a prețurilor și controlul costurilor | Concentrarea pe produse cu flexibilitate în stabilirea prețurilor, menținerea contractelor pe termen lung cu furnizorii și investiții în îmbunătățirea eficienței energetice pentru a gestiona costurile în creștere |
| Optimizarea structurii financiare | Trecerea către finanțări cu dobândă fixă, consolidarea prognozelor de flux de numerar și menținerea unor rezerve adecvate de lichiditate |
| Planificare fiscală și de reglementare | Anticiparea modificărilor fiscale în bugetele guvernamentale, utilizarea amortizării și a creditelor pentru investiții și structurarea eficientă a operațiunilor în mai multe jurisdicții |
| Gestionarea riscului valutar | Acoperirea expunerii la cursul de schimb, aprovizionarea locală acolo unde este posibil și extinderea exporturilor dacă deprecierea monedei este benefică |
| Reziliența cererii | Diversificarea bazei de clienți, concentrarea pe sectoare esențiale sau reziliente și oferirea de modele de preț flexibile sau servicii pe bază de abonament |
| Rezerve de active | Constituirea de rezerve în active dure (de exemplu, active reale sau rezerve în Bitcoin, similar abordării de rezervă BTC a companiei Strategy) pentru a proteja bilanțurile împotriva devalorizării monedei |
Prezentare generală a deficitului bugetar al României
Deficitul bugetar al României poate fi raportat prin diferite metodologii, respectiv metoda cash sau metodologia ESA. Totuși, regulile UE se bazează pe indicatorul ESA exprimat ca procent din PIB.
Principala sursă de date este Ministerul Finanțelor, care publică lunar și trimestrial date ce prezintă deficitul bugetar în lei (diferența dintre venituri și cheltuieli) și ca procent din PIB.
Raportarea conform metodologiei cash implică următoarele:
- Este utilizată la nivel național
- Măsoară intrările și ieșirile efective de numerar într-un anumit an
- Poate fi influențată de momentul plăților (inclusiv cheltuieli amânate, venituri în avans)
- Este raportată ca procent din PIB și în lei (termeni nominali)
Metodologia ESA (ESA 2010) implică următoarele:
- Este utilizată de UE/Eurostat pentru compararea datelor între statele membre
- Se bazează pe contabilitatea pe bază de angajamente (înregistrează obligațiile atunci când apar, nu când numerarul este plătit)
- Este considerată, de regulă, mai exactă și mai transparentă
- Deficitul UE este exprimat doar ca procent din PIB prin această metodă de raportare
Procentul din PIB vs deficit nominal
Procentul din PIB arată dimensiunea deficitului în raport cu economia. Acest aspect este important pentru regulile fiscale ale UE.
Deficitul nominal arată suma absolută în lei. Acesta este mai util pentru planificarea bugetară, dar mai puțin util pentru comparațiile cu alte state membre ale UE.
Raportarea pe 11 luni și raportarea pe întregul an
Ministerul Finanțelor din România raportează, de obicei, mai întâi datele privind deficitul bugetar pentru primele 11 luni ale anului (ianuarie – noiembrie).
Decembrie este, de regulă, luna cu cel mai mare deficit în România, din mai mulți factori, inclusiv:
- Cheltuieli de capital
- Decontări de subvenții
- Plăți de dobânzi
- Stingerea arieratelor
Acesta este motivul pentru care deficitul bugetar din perioada ianuarie – noiembrie este mai mic comparativ cu deficitul bugetar aferent întregului an.
Ce deficit bugetar are România în 2025?
Primele unsprezece luni din 2025 arată un deficit bugetar de 6,4% din PIB. Deficitul nominal a fost de 121,77 miliarde RON.
Deficitul bugetar al României în 2025 a fost mai mic cu 0,75% față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor oficiale publicate de Ministerul Finanțelor.
Datele financiare de la finalul lunii noiembrie 2025 au confirmat eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României, evidențiind un deficit bugetar mai redus față de 2024, în contextul:
- unei creșteri constante a veniturilor
- direcționării resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri UE
Între ianuarie și noiembrie 2025, veniturile bugetului general consolidat au fost de 591,91 miliarde RON, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile totale au crescut cu 1,34% din PIB.
Cheltuielile au fost de 713,68 miliarde RON, în creștere cu 9,9% în termeni nominali, față de aceeași perioadă din 2024. Cheltuielile din 2025 au crescut cu 0,59% din PIB, ajungând la 37,52% din PIB, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, când cheltuielile au fost de 36,93% din PIB.
Ministerul Finanțelor a evidențiat că, în urma unei analize a evoluției ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, ritmul de creștere din 2025 a încetinit comparativ cu 2024. Acest lucru indică o decelerare a extinderii cheltuielilor publice raportat la PIB.
Factorii care au determinat deficitul bugetar
Principalii factori care au determinat deficitul bugetar în 2025 (mai mic față de anul precedent) includ:
- Creștere puternică a veniturilor în principalele categorii de taxe (venit, TVA, dividende)
- Cheltuieli mai prudente, cu un control mai bun al cheltuielilor; totuși, au existat în continuare cheltuieli sociale ridicate și costuri de personal mari
- O nouă rundă de cheltuieli pentru alegeri noi în luna mai, după anularea alegerilor precedente din decembrie 2024
- Costurile cu dobânzile au devenit mai apăsătoare, pe fondul creșterii costurilor de finanțare
Context de politici
Contextul de politici în 2025 a inclus următoarele:
- Un mix de măsuri adoptate de guvern, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, reforme fiscale, ajustări ale TVA/treptelor de impozitare pentru a sprijini reducerea decalajului fiscal
- Eforturi continue de conformare cu traiectoria UE de corectare a deficitului
- Fondurile UE și proiectele de investiții au contribuit la îmbunătățirea ponderii veniturilor în PIB
- Așteptările sunt pentru un deficit bugetar național mai mic, de 6,2% din PIB în 2026 și 5,9% în 2027.
Istoricul recent al deficitului bugetar al României (2023-2024)
În 2025, deficitul bugetar al României în primele unsprezece luni ale anului a fost de 6,4% din PIB, cu așteptări de 8,4% din PIB pentru întregul an. În aceeași perioadă din 2024, deficitul bugetar al țării a fost de 7,15% din PIB, iar în 2023, deficitul bugetar al României a fost de 5,1% din PIB între ianuarie și noiembrie.
Analiza deficitului bugetar al României în 2023
Între ianuarie și noiembrie 2023, deficitul bugetar al României a fost de 5,1% din PIB, un deficit nominal de 82-83 miliarde RON, potrivit Ministerului Finanțelor.
Datele pentru întregul an 2023 arată un deficit bugetar de 5,61% din PIB, un deficit nominal de 90,1 miliarde RON (sau 6,6% din PIB, potrivit datelor Eurostat).
Principalii factori care au determinat deficitul bugetar în 2023 au fost:
- Cheltuieli publice mai mari, în special pentru salarii, pensii și beneficii sociale
- Creștere mai lentă a veniturilor
- Cheltuieli de recuperare după sprijinul fiscal acordat în perioada post-pandemică
Contextul de politici include următoarele:
- Ținta inițială de deficit a guvernului a fost stabilită la aproximativ 6,6% din PIB, însă rezultatele reale au fost mai bune, la 5,61% din PIB, parțial datorită unei performanțe a veniturilor peste așteptări.
- Politica fiscală a fost expansionistă, cu eforturi limitate de consolidare în contextul incertitudinii economice.
Analiza deficitului bugetar al României în 2024
Între ianuarie și noiembrie 2024, deficitul bugetar în România a fost de 7,15% din PIB, iar deficitul bugetar pentru întregul an a fost de 8,65% din PIB, un deficit nominal de peste 152,72 miliarde RON (sau 9,3% din PIB, potrivit datelor UE).
Principalii factori care au determinat deficitul bugetar în 2024 au fost următorii:
- Creștere rapidă a cheltuielilor, inclusiv majorări salariale în sectorul public, indexări ale pensiilor și transferuri sociale, plăți de dobânzi la datoria publică
- Cheltuielile generale au crescut mai rapid decât veniturile
Contextul de politici în 2024 include următoarele note:
- Presiuni politice și cheltuieli pre-electorale
- CE a intensificat acțiunile disciplinare în cadrul procedurii UE de deficit excesiv, deoarece România a depășit în mod repetat nivelul de 3%
- Un plan de reducere fiscală pe 7 ani a fost aprobat de UE, având ca obiectiv scăderea deficitului sub 3% în jurul anilor 2030-2031
Comparația deficitelor bugetare pe țări: România vs Franța, Germania, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Italia, Spania și SUA
Pe lângă România, am analizat și deficitele bugetare ale SUA și ale altor țări din UE pentru 2025.
Deficitul bugetar al României ca procent din PIB este așteptat să fie mai mare pentru întreg anul 2025 comparativ cu celelalte țări, în termeni de procent din PIB.
| Țară | Deficit bugetar estimat 2025 (% din PIB) |
|---|---|
| România | 8,4% |
| Franța | 5,5% |
| Germania | 3,1% |
| Ungaria | 4,6% |
| Polonia | 6,8% |
| Bulgaria | 3% |
| Italia | 3% |
| Spania | 2,5% |
| SUA | 5,9% |
Deficitul bugetar al Franței
Deficitul bugetar al Franței pentru 2025 este estimat la 5,5% din PIB, cu 136,2 miliarde de euro până în octombrie.
Principalii factori care determină deficitul bugetar al Franței includ:
- Dezechilibre structurale între venituri și cheltuieli – Cheltuieli guvernamentale ridicate (asistență socială, pensii, sănătate, servicii publice), creștere mai lentă a veniturilor fiscale
- Moștenirea perioadei post-pandemice și decizii de politici – Sprijinul fiscal din pandemie a crescut datoria fără corecții structurale, reducerile anterioare ale impozitului pe profit au diminuat veniturile și nu au fost complet inversate
- Instabilitate politică – Prăbușiri ale guvernului francez în 2025, mai mulți prim-miniștri succedându-se din cauza unui parlament fragmentat și a dificultății de a adopta bugete și reforme, ca parte a unei crize mai ample sub Macron
- Datorie publică ridicată și plăți de dobânzi – Franța are o datorie publică de peste 116% din PIB
- Creștere economică lentă – O creștere economică modestă, de 0,7%, prognozată pentru 2025, care limitează majorările de venituri
Direcția recentă a țării include următoarele aspecte-cheie:
- Franța a înregistrat o reducere moderată a deficitului, dar încă peste ținta UE de 3%.
- Țara încearcă să reducă deficitele prin creșteri de taxe și reforme (inclusiv taxarea corporațiilor mari și a persoanelor cu venituri ridicate) și intenționează să reducă costurile din sectorul public.
- Piețele rămân prudente în privința traiectoriei fiscale a Franței și a sustenabilității datoriei.
- Datoria publică este proiectată să crească în continuare.
Deficitul bugetar al Germaniei
Deficitul bugetar al Germaniei pentru 2025 este estimat la aproximativ 3,1% din PIB, aproape de plafonul UE de 3%. Estimările indică aproximativ 100 de miliarde de euro ca valoare nominală a deficitului bugetar al țării.
Principalii factori care determină deficitul bugetar al Germaniei în 2025 includ:
- Cheltuieli ridicate pentru apărare, inclusiv pentru angajamentele NATO și sprijinul pentru Ucraina
- Investiții în climă și infrastructură (căi ferate, tranziția energetică)
- O creștere economică mai slabă, care duce la venituri fiscale mai mici
- Costuri mai mari cu dobânzile, pe fondul creșterii taxelor și al împrumuturilor anterioare
- Ajustări ale „debt-brake”, care permit împrumuturi mai mari
- Impact negativ al tensiunilor comerciale, care se așteaptă să afecteze exporturile
După rularea unui deficit mai mare pentru a susține securitatea și investițiile, în pofida creșterii mai lente, direcția recentă a Germaniei include:
- O revenire a economiei țării, cu o creștere a PIB de 1,2% în 2026 și 2027
- Se așteaptă ca politica fiscală expansionistă și creșterea reală a salariilor să stimuleze consumul privat
- Se estimează că raportul datoriei guvernamentale va crește la 65,2% din PIB în 2026 și 67% din PIB în 2027, de la 63,5% în 2025
- Activitatea economică urmează să se redreseze în 2026, după o stagnare economică prelungită de la pandemie încoace
- Se așteaptă ca inflația mai redusă să susțină veniturile reale ale gospodăriilor și să mențină creșterea consumului privat
- Se prognozează o revenire a investițiilor companiilor în echipamente în 2026
Deficitul bugetar al Ungariei
Deficitul guvernamental al Ungariei pentru 2025 este prognozat la aproximativ 4,6% din PIB, peste ținta UE de 3%.
Principalii factori ai deficitului bugetar al Ungariei includ:
- Costuri ridicate cu dobânzile la datoria publică, în special pentru o datorie mare denominată în tranzacții în valută
- O creștere economică mai slabă duce la venituri fiscale mai mici
- Sprijinul pentru energie și subvențiile la utilități apasă asupra cheltuielilor
- Investiții de stat ridicate și prefinanțarea proiectelor UE
- Fonduri UE întârziate/reduse, care forțează împrumuturi interne
Direcția actuală a Ungariei include:
- Țara continuă o politică bugetară expansionistă.
- Budapesta urmărește reduceri de taxe și măsuri fiscale, inclusiv beneficii familiale și sociale care susțin consumul, dar cresc presiunea fiscală.
- Consiliul UE a recomandat ca Ungaria să își reducă deficitul excesiv până în 2026, ceea ce se traduce printr-o disciplină fiscală așteptată, în pofida unui deficit ridicat.
- Creșterea slabă limitează veniturile, creând presiune asupra balanțelor fiscale.
- Ungaria intră într-un an politic major în 2026, iar politicile fiscale sunt influențate de obiective politice.
Deficitul bugetar al Poloniei
Deficitul bugetar în Polonia este de 6,8% din PIB în 2025, potrivit prognozei oficiale.
Principalii factori ai deficitului bugetar al Poloniei sunt:
- Cheltuieli publice ridicate pentru beneficii sociale
- Cheltuieli ridicate pentru sănătate
- Creșterea salariilor în sectorul public
- Investiții mai mari în apărare
- Costuri mai mari de serviciu ale datoriei publice
Direcția actuală a țării include următoarele puncte-cheie:
- Economia crește lent, cu o creștere a PIB în 2025 de aproximativ 3,2% datorită consumului privat și investițiilor.
- Deficitul este încă ridicat, peste ținta UE de 3%, ceea ce duce la supraveghere excesivă din partea UE și la planuri de consolidare fiscală graduală în 2026 și 2027.
- Datoria publică este în creștere, cu proiecții de 64,9% din PIB în 2026 și 69,2% în 2027, din cauza deficitelor persistente și a cheltuielilor de investiții.
- Consolidarea poziției fiscale este așteptată după 2026.
Deficitul bugetar al Bulgariei
Deficitul bugetar al Bulgariei este așteptat să fie de 3% din PIB pentru 2025, atingând limitele preferate de UE.
Principalii factori ai deficitului bugetar al Bulgariei includ:
- Cheltuieli publice ridicate în domenii precum pensiile, salariile din sectorul public și apărarea
- Creșteri ale investițiilor publice din cauza implementării accelerate a proiectelor din Planul UE de Redresare și Reziliență
În Bulgaria, contextul actual include următoarele puncte-cheie:
- Deficitul bugetar este așteptat să scadă la 2,7% din PIB în 2026, pe fondul unei economii în creștere.
- În 2026, datoria publică este așteptată să crească de la 28,5% din PIB la peste 30% din PIB, cu noi creșteri așteptate în 2027 (peste 32% din PIB).
- Inflația YoY este așteptată să scadă de la 3,5% în 2025 la 2,9% în 2026.
- Bulgaria a aderat la Zona Euro în 2026, finalizând obiectivele de convergență pe termen lung.
Deficitul bugetar al Italiei
Deficitul bugetar al Italiei pentru 2025 este așteptat să fie de 3% din PIB, tot în linie cu nivelurile preferate de UE.
Deficitul bugetar al Italiei este alimentat de:
- Creșterea cheltuielilor publice pentru transferuri sociale, salarii publice și sănătate
- Investiții publice ridicate, inclusiv în proiecte din cadrul RRF (Recovery and Resilience Facility)
- Modificări fiscale și schimbări ale veniturilor, inclusiv reduceri personale parțial compensate de venituri mai mari din TVA și taxe financiare
- Costuri ridicate de servicire a datoriei
Contextul actual al Italiei include:
- Deficitul bugetar este așteptat să scadă la 2,8% din PIB în 2026 și 2,6% din PIB în 2027.
- Se așteaptă ca inflația să scadă și în 2026 YoY la 1,3%, de la 1,7% în 2025.
- Creșterea economică este așteptată să urce de la 0,4% PIB la 0,8% PIB în 2026.
- Datoria publică a țării este așteptată să crească de la peste 136% din PIB în 2025 la aproape 138% în 2026.
- Guvernul Italiei combină înăsprirea fiscală cu reforme structurale și investiții finanțate din fonduri UE pentru a stabiliza finanțele.
Spania
Deficitul bugetar al Spaniei pentru 2025 este așteptat să fie de 2,5% din PIB, sub ținta UE de 3%.
Principalii factori ai deficitului bugetar mai redus al țării includ:
- Eliminarea treptată a măsurilor de sprijin legate de energie și a costurilor excepționale ale dezastrelor provocate de inundații reduce cheltuielile temporare.
- Măsurile fiscale recente au crescut veniturile.
- Creșterea plăților de dobânzi și a cheltuielilor de apărare a contribuit la compensarea câștigurilor din reducerea deficitului.
- Deficitul este mai mic datorită creșterii veniturilor susținută de o creștere economică puternică și de încasări fiscale mai mari.
Contextul actual în Spania include:
- O creștere economică robustă de 2,9% PIB în 2025, cu o proiecție de 2,3% pentru 2026.
- Inflația este prognozată să scadă de la 2,6% YoY în 2025 la 2% în 2026 și 2027.
- Datoria publică este așteptată să scadă de la 100% din PIB în 2025 la puțin peste 98% în 2926 și 97% în 2027.
- Ratele șomajului sunt așteptate să scadă în 2026 și 2027.
- Politica fiscală se îndreaptă către o traiectorie mai sustenabilă.
SUA
Deficitul bugetar al SUA în 2025 a fost de 1,8 trilioane de dolari sau 5,9% din PIB, potrivit datelor oficiale.
Principalii factori ai deficitului bugetar al SUA în 2025 includ:
- Creșterea cheltuielilor obligatorii (social security, Medicare și Medicaid)
- Costuri ridicate cu dobânzile, în contextul creșterii datoriei naționale (peste 38,5 trilioane de dolari)
- Cheltuieli de apărare și alte cheltuieli
Contextul fiscal actual în SUA include:
- Datoria publică națională continuă să crească.
- Cheltuielile cresc mai rapid decât veniturile fiscale, generând deficite mai persistente.
- Țara încearcă să își diversifice investițiile prin reglementări mai clare pentru industria crypto.
- Multe dintre tarifele din era Trump implementate în 2025 sunt încă active la importuri, în special pentru oțel, aluminiu, automobile, cupru și alte bunuri.
- Rata inflației în SUA pentru luna noiembrie a fost de 2,6% YoY, cea mai scăzută din 2025.
- SUA a atacat Venezuela și l-a încarcerat pe președintele Maduro la New York, în urma operațiunii militare, lucru pe care președintele Ungariei, Viktor Orban îl consideră „bun pentru piețele energiei”.
Întrebări frecvente despre deficitul bugetar
Ce înseamnă deficit bugetar?
Un deficit bugetar național apare atunci când cheltuielile guvernului depășesc veniturile sale.
De ce există un deficit bugetar?
Cauzele unui deficit bugetar guvernamental includ următoarele: cheltuieli ridicate, venituri fiscale mai mici, evenimente/șocuri neașteptate, PIB mai scăzut, devalorizarea monedei și co-finanțarea (care nu presupune bani gratuiți, deoarece împrumuturile duc la datorie).
Ce deficit bugetar are România?
România are un deficit bugetar raportat de 6,4% din PIB între ianuarie și noiembrie 2025 (aproximativ 121,77 miliarde RON). Estimările pentru întregul an indică un deficit bugetar de 8,4% din PIB.
Care este deficitul bugetar al României în 2023 / 2024 / 2025?
În 2023, deficitul bugetar al României a fost de 5,61% din PIB, un deficit nominal de 90,1 miliarde RON (sau 6,6% din PIB, potrivit datelor UE).
În 2024, deficitul bugetar al României a fost de 8,65% din PIB (sau 9,3% din PIB, potrivit datelor UE), un deficit nominal de peste 152,72 miliarde RON, mai mare comparativ cu 2023.
În 2025, estimările pentru deficitul bugetar al României pentru întregul an indică 8,4% din PIB, mai mic comparativ cu 2024, dar mai mare comparativ cu 2023.
Cum se compară România cu deficitul bugetar din UE?
Pentru 2025, deficitul bugetar al României este mai mare ca procent din PIB comparativ cu alte țări din UE, inclusiv Italia, Franța, Spania, Germania, Bulgaria, Polonia și Ungaria.
Care sunt principalele măsuri de reducere a deficitului bugetar?
Principalele măsuri de reducere a deficitului bugetar care pot fi luate de guvernul unei țări includ utilizarea politicilor fiscale care promovează creșterea economică, reducerea cheltuielilor, majorarea taxelor și împrumutarea de bani.
