O piață matură se recunoaște, de regulă, după structurile legale care o definesc, respectiv după sistemul reglementat după care funcționează astfel că bunurile și serviciile care activează pe o piață sunt in concreto definite prin legi.
Prin reglementările legale o piață funcționează, participanții la respectiva piață au activitatea definită, iar natura calităților lor sunt pre-stabilite. Comportamentul participanților la o piață este adesea definit de reglementările legale prin interpretarea cărora, respectiva piață se dezvoltă, or respectivi participanți depun diligențe pentru a-și atinge interesul privat.
De asemenea, datorită reglementărilor legale, în cadrul unei piețe pot apărea noi oportunități prospere de afaceri pe care participanții le vor urmării, în acest fel piața va deveni mai variată, competiția va crește și odată cu aceasta și potențialele interese ale particularilor.
Dacă până acum am punctat succint principalele caracteristici întâlnite pe orice piață, trebuie să menționez că în cazul pieței crypto niciun principiu dintre cele de mai sus nu se aplică. Modul în care piața monedelor virtuale se dezvoltă este o excepție de la gândirea tradițională potrivit căreia arhitectura unei piețe este reglementată legal și că doar în acest mod o piață poate funcționa.
Participanții la piața emergentă nu doresc să fie constrânși sau limitați de normele tradiționale ale sistemelor de drept, indiferent care ar fi acelea și cel mai importat, nu doresc ca puterile naționale ori chiar, internaționale să își ia rolul de regulatori. Tocmai dimensiunea infinită a internetului precum și anonimitatea oferită pe această piață sunt trăsăturile care stârnesc tot mai mult interesul susținătorilor.
Întrebarea pe care o ridic la acest moment este dacă tehnologia registrului descentralizat (DLT) are ca scop înlăturarea sistemelor legale convenționale prin instituirea unui cod informatic cu putere de lege (code is law) sau în schimb, urmărește o conlucrare între reglementările legale și inovațiile din tehnologie.
Totuși, consider că inovațiile atât legale, cât și tehnologice care pot apărea în construirea unui sistem funcțional pentru această piață ascendentă nu ar trebui să fie considerat că urmărește detronarea sistemelor de drept anterioare, ci ar trebui să fie privit ca o evoluție firească bazată pe nevoia curentă regăsită în piață.
Astfel, reglementările legale care apar sau urmează să apară nu ar trebui să fie o expresie a refuzului de a evolua ori de a accepta inovațiile tehnologice care ne îmbunătățesc viața. Dezvoltarea tehnologică nu trebuie privită ca un dușman care este pe cale să ne distrugă societate în care trăim, ci mai de grabă ca un parteneri care are capacitatea de a diversifica evoluția inevitabilă a societății.
Ioana Chiper Zah, avocat Timisoara
[email protected]
