Impactul negativ pe care îl au NFT-urile asupra mediului și de ce situația se va îmbunătăți

NFT-urile reprezintă, deocamdată, doar o mică parte din universul cripto, dar impactul lor asupra mediului este foarte mare.

Foto: Pixabay

Anul trecut, piața NFT-urilor a avut o valoare de 41 de miliarde de dolari, potrivit firmei de cercetare Chainalysis. Prin comparație, întreaga industrie blockchain a fost evaluată la aproximativ 2.300 de miliarde de dolari în 2021, conform datelor publicate de Bloomberg. Astfel, deși auzim și citim toată ziua despre ele, NFT-urile reprezintă doar o fracțiune din universul cripto.

Deși nu sunt o piață mare, NFT-urile afectează serios mediul înconjurător. O singură tranzacție în blockcain-ul Ethereum, pe care sunt bazate majoritatea NFT-urilor, consumă mai multă energie decât 100.000 de tranzacții efectuate în rețeaua procesatorului de plăți VISA. Efectuarea unei astfel de tranzacții cripto în fiecare zi, timp de o lună, ar costa, în SUA, 856 de dolari.

NFT
Tranzacțiile în blockchain, inclusiv cele cu NFT-uri, consumă foarte multă energie (Foto: Statista)

Consumul este atât de mare deoarece Ethereum folosește un sistem de verificare a tranzacțiilor de tip Proof-of-Work (PoW). Spus foarte simplu, computerele din rețea trebuie să rezolve calcule matematice complexe pentru a salva noi date (a crea noi block-uri) în blockchain. Pentru minare este, astfel, necesar hardware performant.

Blockchain-ul Ethereum va deveni unul prietenos cu mediul

Din fericire, Ethereum va trece la modelul Proof-of-Stake (PoS), care necesită o putere de calcul mult mai mică. Consumul de energie s-ar putea reduce în acest blockchain cu până la 99%. PoS se bazează pe staking, care înseamnă blocarea unui număr de criptomonede într-o rețea de tip blockchain. Acestea le oferă deținătorilor posibilitatea să facă parte din grupul celor care verifică tranzacțiile, creează noi blocuri și asigură securitatea rețelei. Participanții sunt răsplătiți pentru activitatea lor în aceeași monedă digitală.

Mai mult, cerințele hardware în cazul PoS nu sunt foarte ridicate, ceea ce înseamnă că investiția inițială pentru cei care doresc să facă staking este mai redusă.

Totuși, metoda Proof-of-Stake este la început și este mai puțin sigură decât Proof-of-Work.

Ethereum, al doilea cel mai mare blockchain din lume, dorește să treacă la modelul PoS până la finalul anului 2022. Nu se știe dacă acest lucru se va întâmpla, deoarece până acum au fost mai multe întârzieri.

„Sunt foarte fericit că una dintre cele mai mari probleme ale blockchain-ului (n.e. – consumul mare de energie) va dispărea când metoda Proof-of-Stake va fi finalizată”, a declarat Vitalik Buterin, părintele Ethereum.

El a făcut presiuni pentru renunțarea la PoW încă din 2015, la doar un an după lansarea rețelei.

Trecerea la PoS va însemna și că minarea în rețeaua Ethereum nu va mai genera venituri.

NFT-urile capătă noi întrebuințări

Mulți cred că în cazul acestei tehnologii „cerul este limita”. Majoritatea NFT-urilor sunt forme de artă sau active disponibile în jocurile de tip play-to-earn. Oamenii găsesc, însă, noi întrebuințări pentru această tehnologie.

Tatăl lui Alison Parker, jurnalista americană ucisă în 2015 de un fost coleg, în timpul unei transmisiuni live, vrea să transforme clipul video cu crima în NFT. Astfel, bărbatul crede că, după ce va deveni proprietarul înregistrării, îi va fi mai ușor să le ceară marilor giganți din domeniul social media să o elimine de pe platformele lor.

Mai mult, tehnologia NFT poate fi folosită pentru verificarea identității (de exemplu emiterea de acte digitale, legitimații) sau pentru digitalizarea unor bunuri fizice.

Exit mobile version