Puncte cheie
- Guvernul României discută o ordonanță de urgență pentru a impune reguli mai stricte pentru tranzacțiile cu crypto.
- Anonimitatea este, de asemenea, vizată de măsuri ce urmăresc întărirea controlului pieței crypto.
Conform ultimelor rapoarte venite de la diverse publicații românești, incluzând stiripesurse.ro, profit.ro, bursa.ro, guvernul român lucrează la o ordonanță de urgență care urmărește să impună reguli mai stricte pentru emitenții de crypto și platformele de tranzacționare.
Noile reguli vor viza, de asemenea, anonimitatea utilizatorilor, solicitând măsuri KYC pentru combaterea spălării de bani.
ASF și BNR ca supervizori
Conform rapoartelor oficiale, emitenții de crypto și platformele de tranzacționare a activelor digitale vor trebui să obțină autorizări oficiale și vor fi plasate sub supravegherea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și Băncii Naționale a României (BNR).
Aceste măsuri de reglementare a pieței crypto apar în urma îngrijorărilor autorităților privind utilizarea activelor digitale ca alternativă la tranzacțiile financiare tradiționale. Potrivit acestora, crypto poate ocoli legislația și facilita finanțarea activităților ilegale.
Conform proiectului de act normativ, vor fi stabilite reguli mai stricte pentru eliminarea anonimității tranzacțiilor.
Eliminarea anonimității cu reguli mai stricte
Unul dintre obiectivele principale ale noii reglementări este eliminarea anonimității tranzacțiilor cu crypto. Orice tranzacție cu active digitale prin intermediul unei platforme crypto va necesita identificarea atât a plătitorului, cât și a beneficiarului, un pas necesar pentru prevenirea utilizării crypto în scopuri ilegale.
Rapoartele oficiale notează că executivul intenționează să modifice Legea 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Noul amendament ar include elemente din Regulamentul UE 2023/1113 privind fondurile și transferurile crypto. Schimbările viitoare implică și înlocuirea termenului „monedă virtuală” cu „criptoactiv” și „furnizor de portofel digital” cu „furnizor de servicii de criptoactive”.
De asemenea, conform reglementării, vor exista cerințe noi privind utilizatorii de crypto-tranzacționare, inclusiv utilizarea portofelelor non-custodiale, care presupune că utilizatorul deține singur accesul la cheile de decriptare.
UE a adoptat deja Regulamentul 2023/1114 referitor la activele crypto, cunoscut și ca MiCA.
Furnizorii de crypto sunt considerați instituții financiare, conform noilor reglementări.
Definiții cheie conform noului Regulament 2023/1114
- Criptoactiv: O reprezentare digitală a unei valori sau a unui drept care poate fi transferată și stocată electronic folosind DLT sau tehnologie similară.
- Furnizor de servicii de criptoactive: O persoană juridică/altă entitate a cărei ocupație sau afacere este furnizarea, pe bază profesională, a unuia sau mai multor servicii de criptoactive către clienți și care este autorizată să furnizeze servicii de criptoactive conform Articolului 59.
Cerințe cheie pentru furnizorii de servicii de criptoactive
- Măsuri KYC stricte: Entitățile raportoare trebuie să aplice măsuri standard de due diligence pentru clienți în cazul transferurilor ocazionale de fonduri și active crypto ce depășesc 1,000 Euro; chiar și pentru plăți sub 1,000 Euro, trebuie furnizate datele plătitorului și ale beneficiarului.
- Tranzacții transfrontaliere: Pentru tranzacțiile cu furnizori de servicii de criptoactive din afara UE, furnizorii români trebuie să facă o due diligence sporită, inclusiv evaluarea reputației entității, a calității supravegherii și a controalelor anti-spălare de bani.
- Portofele non-custodiale: Furnizorii trebuie să identifice și să evalueze riscurile de spălare de bani și finanțare a terorismului asociate cu transferurile din portofele non-custodiale, implementând măsuri pentru a atenua riscurile.
- Identificarea utilizatorilor: Furnizorii trebuie să cunoască și să verifice identitatea utilizatorilor de portofele non-custodiale, inclusiv a proprietarilor beneficiari.
- Supraveghere: Furnizorii de servicii de criptoactive care sunt și bănci sau instituții de monedă electronică vor fi supravegheați de BNR și ASF.
- Firme din UE: Firmele de crypto autorizate în alte state UE trebuie să aibă un punct de contact în România pentru a asigura conformitatea cu cerințele anti-spălare de bani și de combatere a finanțării terorismului.
- Relația corespondentă: Ordonanța introduce, de asemenea, o definiție pentru relația corespondentă între instituțiile de credit și alte instituții financiare privind tranzacțiile și transferurile de criptoactive.
Conform datelor oficiale citate de profit.ro, noile reglementări urmăresc să:
- Crească transparența tranzacțiilor cu crypto
- Previna spălarea de bani și finanțarea terorismului
- Aducă activitățile crypto sub o supraveghere reglementară mai strictă
Aceste noi reglementări aliniază România la eforturile mai ample ale UE de a reglementa piața crypto și sunt așteptate să intre în vigoare la sfârșitul anului 2024.
