China este prima țară din lume care își creează o monedă digitală, și care va avea o dată de expirare, lucru ce va forța cheltuirea accelerată a banilor puși în circulație. Asta înseamnă că guvernul va putea să oprească existența monedei atunci când dorește.
Acesta este văzut de populația Chinei ca un mare minus, având în vedere că unii dintre oameni își permit să economisească și ar putea să economisească yuan-ul digital. Macroeconomic, miscarea este una foarte bună pentru că banca centrală a Chinei va putea controla în acest fel economia.
Cu toate acestea, producerea respectivei monede digitale vine și cu alte mici inconveniente, având în vedere că guvernul chinez urmărește o trasabilitate mai bună a banilor. Adică, în principiu, guvernul vrea să vadă cine, cum cheltuie banii emiși de el.
În aceste condiții, prima monedă digitală emisă de o bancă centrală are marele minus pe care Bitcoin nu-l are, anonimitatea utilizatorului. Executivul de la Beijing își poziționează yuan-ul digital pentru utiliziarea internațională și îl proiectează pentru a nu fi legat de sistemul financiar global.
Prima monedă digitală va circula alături de bancnote și monede pentru o perioadă de timp. Iar lucru interesant de abia de acum incepe. Banii sunt programabili și au fost testați cu date de expirare pentru a încuraja utilizatorii să-i cheltuiască rapid, pentru momentele în care economia are nevoie de un start rapid.
Cum a început povestea cu prima monedă digitală: experimentul Shenzhen
Povestea yuan-ului digital este una veche de vreo șapte ani, procesul începând în 2014, când FMI anunța de pe atunci despre China că pregătește o monedă digitală. Dând pe repede înainte, în august 2020, apăreau știri tot mai concrete că prima monedă digitală urmează să fie testată.
Așa că, în octombrie 2020, China a început „experimentul Shenzhen”. Aceasta a organizat o probă cu moneda digitală și a efectuat o loterie pentru a oferi yuan-ul digital în cuantum de 10 milioane de yuani, echivalentul a aproximativ 1,5 milioane de dolari.
Aproape 2 milioane de persoane au aplicat și 50.000 de persoane au „câștigat” de fapt. Câștigătorii au descarcat o aplicație digitală Renminbi pentru a primi un „pachet roșu” în valoare de 200 de yuani digitali (30 dolari), pe care îl pot cheltui apoi la peste 3.000 de comercianți cu amănuntul din districtul Luohu din Shenzhen, potrivit China Daily.
În spatele acestui experiment s-a dorit să testeze tehnologia implicată și să stimuleze cheltuielile consumatorilor în urma pandemiei COVID-19.
Astfel că, una dintre cele mai mari economii nu doar că a subvenționat economia planificată central prin manipularea aspectului ofertei – acum poate susține cererea prin distribuirea de monedă digitală oricui (sau tuturor).
Mai mult, față de monedele tradiționale bazate pe conturi bancare centrale, cum ar fi rezervele sau criptomonedele descentralizate, gen Bitcoin, moneda digitală a Chinei ar fi controlată de banca centrală a țării și va fi pusă instantaneu la dispoziția oricărui utilizator care o poate primi.
Efectele la nivel internațional
Conform Bloomberg, Casa Albă este precaută privind situația în care guvernul chinez lucrează la moneda sa virtuală. Este văzută ca o încercare de a contesta dolarul prin consolidarea poziției internaționale a yuanului.
Un yuan digital ar putea face posibilă eludarea sancțiunilor SUA. Va fi un canal alternativ de plată pentru sistemul bancar internațional. Moneda digitală a Băncii Poporului Chinez va oferi, de asemenea, guvernului Republicii Populare Chineze un control complet asupra tranzacțiilor financiare interne. Aceștia pot urmări îndeaproape toate tranzacțiile efectuate de chinezi și le pot impune penalități financiare mai ușor.
Lupta marilor puteri economice pentru crearea monedelor digitale ale băncilor centrale este condusă, în momentul de față, de către China, urmată de Suedia, apoi SUA.
Uniunea Europeană sau mai bine zis, cele 17 țări care s-au înscris în proiectul pentru un euro digital mai au de asteptat până când moneda europeană online va apărea. Birocratizarea procesului împinge termenul dării în folosință a euro electronic până undeva în 2024, cel mai devreme.
